Răbdare
Prezența ei în viața noastră oscilează ca frecvență, intensitate și necesitate, în funcție de etapa în care suntem, de contextul în care ne aflăm, de cum am fost învățați să o definim și apoi să o exersăm. Se întâmplă des ca atunci când avem cea mai mare nevoie de ea, să nu fie acolo, să credem că nu există sau că nu a existat vreodată. Dar ea a fost dintotdeauna și este în continuare, doar că din diferite motive, dar mai ales din cauza unor experiențe trăite, s-a diminuat.
Răbdarea te poate ajuta să te ierți când greșești, să înțelegi ce se întâmplă cu tine și cu ceilalți, să asculți o melodie care îți place de la început până la final, pentru că fiecare notă o ajută să fie completă, să privești un apus și un răsărit de soare pline de culoare, mai ales că ambele se încăpățânează zilnic să apară, din nou și din nou, să urmărești genericul unui film de la cap la coadă, dându-ți silința să rostești unele nume, doar așa, ca cineva să știe că a fost apreciat, să te bucuri de mâncare în toată splendoarea ei senzorială, să fii alături fizic și sufletește de oameni dragi, când lor le este greu, să te bucuri de fiecare moment în care doar stai, fie că e la o coadă, trafic, parc, să-ți permiți să vezi schimbarea din interior când trăiești ceva semnificativ pentru tine...
Bunătate
Cred că avem posibilitatea, ca zi de zi, să alegem să fim buni și mai cred că în fiecare dintre noi există bunătate din belșug. Căldura care ne cuprinde corpul și sufletul când activăm această trăsătură ne poate ajuta să depășim momente provocatoare din viață, să creăm relații frumoase și trainice, să ne bucurăm de clipele cu noi înșine.
Poți fi bun acceptând că sunt zile în care sunt planuri care nu ies așa cum ți-ai dorit, gândindu-te că aproape de fiecare dată mai există cel puțin o șansă, iertându-te că ai uitat/ greșit/ stricat/ jignit și că asumându-ți responsabilitatea, poți găsi o soluție, ajutând când e nevoie de tine și dând tot ce e mai bun, iubindu-te în fiecare zi pentru munca depusă de a fi bine, apreciind tot ce înseamnă ceva frumos pentru tine, mulțumind pentru fiecare efort depus și exprimându-ți recunoștința pentru fiecare lecție învățată...
Compasiune
Unul dintre aspectele care fac ca poveștile noastre de viață să fie diferite este modul unic în care le interpretăm și apoi emoția care se naște. Această emoție ne aparține, nimeni nu are dreptul să o nege sau să o refuze, pentru că este a noastră. Ne dorim ca cei din jur să o înțeleagă, să simtă ce trăim și noi pentru că așa, poate primim confirmarea că suntem bine și că nu suntem singuri. Senzațiile corporale, specifice emoțiilor, au nevoie de trăire, confirmare, normalizare, descărcare și consolare.
Putem manifesta compasiune suspinând când trecem prin momente grele, plângând când tristețea ne cuprinde, respirând când simțim furie, doar ascultând când alții trec prin clipe dificile, rămânând pe loc când e greu, chiar dacă alții decid să plece, acceptând că nu suntem toți la fel, încurajând când totul pare pierdut, îmbrățișând când pare greu să fii singur, privind în ochi cât e nevoie, permițând emoției să vină și înțelegându-i mesajul plin de înțelepciune.
Răbdare
Prezența ei în viața noastră oscilează ca frecvență, intensitate și necesitate, în funcție de etapa în care suntem, de contextul în care ne aflăm, de cum am fost învățați să o definim și apoi să o exersăm. Se întâmplă des ca atunci când avem cea mai mare nevoie de ea, să nu fie acolo, să credem că nu există sau că nu a existat vreodată. Dar ea a fost dintotdeauna și este în continuare, doar că din diferite motive, dar mai ales din cauza unor experiențe trăite, s-a diminuat.
Răbdarea te poate ajuta să te ierți când greșești, să înțelegi ce se întâmplă cu tine și cu ceilalți, să asculți o melodie care îți place de la început până la final, pentru că fiecare notă o ajută să fie completă, să privești un apus și un răsărit de soare pline de culoare, mai ales că ambele se încăpățânează zilnic să apară, din nou și din nou, să urmărești genericul unui film de la cap la coadă, dându-ți silința să rostești unele nume, doar așa, ca cineva să știe că a fost apreciat, să te bucuri de mâncare în toată splendoarea ei senzorială, să fii alături fizic și sufletește de oameni dragi, când lor le este greu, să te bucuri de fiecare moment în care doar stai, fie că e la o coadă, trafic, parc, să-ți permiți să vezi schimbarea din interior când trăiești ceva semnificativ pentru tine...
Bunătate
Cred că avem posibilitatea, ca zi de zi, să alegem să fim buni și mai cred că în fiecare dintre noi există bunătate din belșug. Căldura care ne cuprinde corpul și sufletul când activăm această trăsătură ne poate ajuta să depășim momente provocatoare din viață, să creăm relații frumoase și trainice, să ne bucurăm de clipele cu noi înșine.
Poți fi bun acceptând că sunt zile în care sunt planuri care nu ies așa cum ți-ai dorit, gândindu-te că aproape de fiecare dată mai există cel puțin o șansă, iertându-te că ai uitat/ greșit/ stricat/ jignit și că asumându-ți responsabilitatea, poți găsi o soluție, ajutând când e nevoie de tine și dând tot ce e mai bun, iubindu-te în fiecare zi pentru munca depusă de a fi bine, apreciind tot ce înseamnă ceva frumos pentru tine, mulțumind pentru fiecare efort depus și exprimându-ți recunoștința pentru fiecare lecție învățată...
Compasiune
Unul dintre aspectele care fac ca poveștile noastre de viață să fie diferite este modul unic în care le interpretăm și apoi emoția care se naște. Această emoție ne aparține, nimeni nu are dreptul să o nege sau să o refuze, pentru că este a noastră. Ne dorim ca cei din jur să o înțeleagă, să simtă ce trăim și noi pentru că așa, poate primim confirmarea că suntem bine și că nu suntem singuri. Senzațiile corporale, specifice emoțiilor, au nevoie de trăire, confirmare, normalizare, descărcare și consolare.
Putem manifesta compasiune suspinând când trecem prin momente grele, plângând când tristețea ne cuprinde, respirând când simțim furie, doar ascultând când alții trec prin clipe dificile, rămânând pe loc când e greu, chiar dacă alții decid să plece, acceptând că nu suntem toți la fel, încurajând când totul pare pierdut, îmbrățișând când pare greu să fii singur, privind în ochi cât e nevoie, permițând emoției să vină și înțelegându-i mesajul plin de înțelepciune.
